PESTE 25.000 DE SALARIAŢI CONCEDIAŢI ÎŞI CAUTĂ DREPTATEA ÎN JUSTIŢIE

0
467

 În ultimii ani, pe fondul problemelor economice cu care se confruntă firmele româneşti, a crescut îngrijorător numărul salariaţilor nemulţumiţi de concedierile dispuse de angajatori, care invocă efectele crizei economice pentru desfiinţarea locurilor de muncă.

Potrivit Ministerului Justiţiei, în urma analizei datelor furnizate prin intermediul portalului instanţelor de judecată, pe rolul  Tribunalelor din ţară se află un total de 25.496 de dosare care au ca obiect contestarea de către salariaţi a deciziilor de concediere dispuse de angajatori.

,,Cele mai aglomerate tribunale cu soluţionarea unor astfel de cauze sunt Tribunalul Bucureşti (6.671 dosare), Tribunalul Dolj, (1.467 dosare), Tribunalul Constanţa, (1.111 dosare), iar cel mai puţin aglomerate sunt Tribunalul Salaj, (124 dosare), Tribunalul Alba (121 dosare), Tribunalul Covasna (72 dosare)”, arată avocat Marius-Catalin Predut, membru al Baroului Bucureşti, titular al Cabinetului de avocatură cu acelasi nume, specializat în litigii de muncă.

Nemulţumirile salariaţilor concediaţi pornesc, în principal, de la pierderea locului de muncă, ca unica sursă de venit. În practică, sunt numeroase situaţiile în care firmele se folosesc de acest context economic pentru a-şi concedia în mod abuziv salariaţii.

În majoritatea cazurilor, salariaţii concediţti de către firmele care invocă astfel de probleme solicită anularea deciziilor prin care s-a dispus măsura concedierii, reintegrarea pe locul de muncă avut la data concedierii precum şi plata salariilor care li s-ar fi cuvenit pe durata desfăşurării procesului (adică de la data la care s-a dispus concedierea şi până la data la care societatea este obligată să îl reintegreze pe salariat). De asemenea, nu sunt puţine situaţiile în care salariaţii solicită daune morale pentru recuperarea prejudiciului cauzat de pierderea locului de muncă.

Codul muncii stabileşte o procedura strictă atât în ceea ce priveşte emiterea de către angajator a deciziei de concediere, cât şi procedura pe care trebuie să o urmeze salariatul în cazul în care este nemulţumit de concedierea dispusă de către angajator.

Salariatul care se considera nedreptăţit prin concedierea dispusă de firma la care lucrează se poate adresa Tribunalului din raza căruia îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă. Termenul pentru depunerea contestaţiei împotriva deciziei de concediere este de 45 de zile calendaristice de la data la care aceasta a fost adusă la cunoştinţă salariatului. Trebuie menţionat faptul că astfel de cereri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

Cu toate că dispoziţiile Codului muncii stabilesc faptul că aceste cauze se judecă în regim de urgenţă, termenele de judecată neputând fi mai mari de 15 zile, durata de soluţionare a litigiilor având ca obiect contestaţia împotriva deciziilor de concediere depinde de numărul de dosare care se află pe rolul instanţei investite cu soluţionarea unor astfel de dosare.

                Prin adoptarea Noului Cod de procedură civila s-a avut în vedere şi  reducerea timpului în care se soluţioneaza un dosar. Fiind într-o perioadă de tranzitie de la Vechiul Cod de procedură civila la Noul Cod de procedură civila, rezultatele avute în vedere la adoptarea noilor reglementări încă nu pot fi clar evidenţiate.

Însă, în ultimul an se poate observa faptul că dosarele care se judecă după noua procedură au un termen de judecare mai mic. Dacă la Tribunalul Bucureşti termenul pentru soluţionarea în fond al unui dosar este în jur de 8-14 luni, la instanţele la care numărul de litigii de muncă este mai mic, termenul de soluţionare este de 3-6 luni.

PESTE 25.000 DE SALARIAŢI CONCEDIAŢI ÎŞI CAUTĂ DREPTATEA ÎN JUSTIŢIE
5 (100%) 1 vote
untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here