Pentru început, vă rog să-mi menţionaţi principalele fapte de corupţie identificate până în prezent în rândul personalului MAI. Care sunt sancţiunile la care se expun autorii acestor fapte?

Principalele tipologii infracţionale care fac obiectul cercetărilor organelor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în baza dispoziţiilor date prin ordonanţele de delegare de către procurori, sunt:

  1. a) infracţiunile de corupţie incriminate de Codul penal (art. 289-294);
  2. b) infracţiunile incriminate de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;
  3. c) alte infracțiuni prevăzute de noul Cod penal, cum este conflictul de interese etc.

Tipologia faptelor de corupție în rândul personalului MAI are ca etalon infracțiunea de luare de mită (aprox. 45% dintre infracțiunile cercetate în cursul anului 2015 au fost de luare de mită), respectiv infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000 (aprox. 25% în anul 2015). Celelalte categorii de infracțiuni de corupție sunt întâlnite în măsură mai redusă, cum ar fi traficul de influență, aprox. 10%.

Sancțiunile directe pentru săvârșirea acestor fapte sunt cele prevăzute de Codul Penal, respectiv pedeapsa închisorii, în cazul luării de mită, de exemplu, pedeapsa fiind închisoarea de 3 la 10 ani.

De asemenea, săvârșirea unei fapte de corupție atrage după sine confiscarea sumelor de bani sau foloaselor obținute sau, în cazul în care acestea nu se mai găsesc, echivalentul acestora.

Trebuie să amintim că sunt foarte multe situaţii în care angajaţii ministerului refuză foloasele primite din partea cetăţenilor, neimplicându-se în săvârşirea unor fapte de corupţie. În anul 2015, au existat 161 de situaţii în care personal MAI a refuzat să se implice în săvârşirea unor fapte de corupţie.

Ce evoluţie a înregistrat corupţia în rândul personalului MAI din România în ultimii cinci ani?

În ceea ce privește evoluția corupției în rândul personalului MAI, putem să ne referim doar la persoanele cercetate în cauzele în care lucrătorii DGA au fost delegați de către procurori. Astfel, în anul 2011, ca urmare a cunoscutelor acțiuni de combatere a corupției de pe frontierele de est și de vest ale României s-a înregistrat un număr semnificativ mai mare de suspecți, În următorii ani, numărul suspecților din rândul angajaților MAI a revenit la o medie ce nu depășește 0,20% din totalul personalului MAI inculpat pentru fapte de corupție, medie care a rămas relativ constantă până în prezent.

Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, cum se poziţionează România în raport cu numărul cazurilor de corupţie indentificate în rândul personalului MAI?

Nu deținem date privind nivelul corupției in ministerele de interne ale altor state UE, perceput sau constatat. De asemenea, o comparație din punct de vedere al personalului MAI este dificil de realizat, ținând cont de faptul că ministerele de afaceri interne au componență diferită la nivelul statelor membre.

Au fost realizate comparații cu privire la nivelul corupției în general, la nivel de țară.

Precizăm că Transparency International realizează, anual, Indicele de Percepţie a Corupţiei. La 27 ianuarie 2016, la Berlin, Transparency International a lansat ce-a  de-a  douăzecea  ediţie  a Indicelui de Percepţie a Corupţiei (IPC). Punctajele  acordate  țărilor  reflectă  gradul  perceput  de  corupție:  100  de puncte înseamnă deloc corupt, iar 0 puncte foarte corupt.

În România, IPC a fost calculat pentru prima data în anul 1997, pentru ca în anul  2012  să  fie  inclus  în  Strategia  Naţională  Anticorupţie  ca  indicator  de performanţă al acesteia. IPC 2015 clasează România pe locul 58 în topul statelor lumii, cu un scor pe  46  de  puncte, raportat la o medie a statelor Uniunii Europene de 65,36 de puncte.

Deşi progresul nu este substanţial faţă de anul trecut, eforturile susţinute ale României în lupta împotriva corupţiei încep să fie vizibile în evoluţia indicilor de ţară. În 2014 România obţinea numai 43 de puncte şi se clasa abia pe locul 69 între statele lumii, pentru ca anul acesta să existe o urcare în clasament  de  9  locuri.

Care sunt cauzele care determină apariţia faptelor de corupţie?

Cauzele (factorii) care determină apariţia corupţiei în MAI. au fost analizate cu prilejul numeroaselor studii efectuate de către D.G.A. Ca urmare, au fost identificate cauze generale, care se regăsesc la nivelul tuturor instituţiilor şi factori specifici, care se particularizează în funcţie de caracteristicile activităţii desfăşurate.

Printre factorii generali amintim: factorul uman (caracteristici ale personalităţii celor implicaţi în fapte de corupţie), factorul cultural (practici comportamentale, mentalităţi etc.), factori organizaţionali (presiunea exercitată de grup asupra individului, calitatea selecţiei profesionale, lipsa mijloacelor reale de motivare a personalului) şi factorul economic (alocări de resurse insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor specifice, nivelul salarial scăzut al funcţionarilor etc.).

dga

Care sunt efectele pe care corupţia le produce asupra MAI?

Efectele pe care corupţia le produce asupra M.A.I. se materializează în diminuarea eficienţei acţiunilor specifice prin scăderea încrederii cetățenilor în structurile și angajații MAI, diminuarea autorităţii acestora.

Ce măsuri consideraţi că trebuie implementate pentru a combate acest fenomen?

Pentru a diminua fenomenul, D.G.A. întreprinde permanent activităţi de prevenire a corupţiei în rândul angajaţilor M.A.I., acestea constând în activităţi de informare şi instruire şi activităţi de management al riscurilor de corupţie.

În cadrul activităţilor de management al riscurilor de corupţie s-au identificat, la nivelul fiecărei instituţii M.A.I., vulnerabilităţi şi riscuri specifice şi s-au implementat măsuri de control sau eliminare a acestora. Spre exemplu, la nivelul structurii Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule, în anul 2008, s-a aplicat ca măsură de prevenire a corupţiei susţinerea probei teoretice cu ajutorul calculatorului, diminuându-se astfel cu mult riscul de corupţie la proba teoretică din cadrul examenului de obţinere a permisului de conducere. De asemenea,  ca urmare a propunerii Direcției Generale Anticorupție a fost modificată Legea 295/ 2004 privind regimul armelor și munițiilor, în sensul transmiterii unor notificări către deținătorii de permise de port armă cu privire la termenul de expirare a permisului. O altă propunere menită să contribuie la creșterea nivelului de integritate în MAI, este legată de înregistrarea audio-video a probei practice de  obținere a permisului de conducere, propunere aflată în proces de legiferare.

A răspuns la întrebările dumneavoastră doamna comisar șef de poliție Mădălina Argeșanu, Director al Direcției Prevenire din cadrul DGA.

A consemnat,

Costea Vladimir-Adrian

INTERVIU CU MĂDĂLINA ARGEŞANU, DIRECTOR AL DIRECŢIEI PREVENIRE DIN CADRUL DGA, MAI – PREVENIREA FAPTELOR DE CORUPŢIE ÎN RÂNDUL PERSONALULUI MAI
5 (100%) 1 vote
untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here