Femeile migrante aflate în Europa reprezintă un grup vulnerabil, expus riscurilor de trafic de persoane, discriminare și exploatare pe piața muncii. Statele membre vor trebui să le acorde acestora sprijin în respectarea drepturilor fundamentale ale omului acordate fiecărei ființe umane, indiferent de statutul juridic al acesteia, se arată în Raportul referitor la femeile migrante fără acte de identitate, coordonat de eurodeputata Norica Nicolai (ALDE, PNL) din calitatea de raportor principal și votat marţi la Strasbourg de plenul Parlamentului European.
,,Fără îndoială, sărăcia, lipsa securității, a democrației, situația în zonele de conflict, criză economică, au determinat un val migratoriu, în care cetățeni din state terțe consideră că Europa este singura soluție pentru binele lor și al familiilor lor. Migrația constituie prin ea însăși o vulnerabilitate care din păcate se accentuează în ceea ce privește femeile migrante fără acte de identitate. Suntem confruntați cu această realitate, o realitate care devine din ce în ce mai pregnantă în condițiile crizei și a o ignora înseamnă a tolera o formă de sclavie modernă, inacceptabil pentru un spațiu al drepturilor și libertăților cum este Uniunea Europeană. Raportul meu își propune să atragă atenția asupra riscurilor cu care sunt confruntate, din punct de vedere al drepturilor fundamentale, femeile care au condiția de migrant fără acte de identitate în țările membre ale Uniunii Europene”, a sustinut Norica Nicolai în prezentarea făcută în fața colegilor eurodeputați.
Ea a mai arătat că femeile aflate în această situație sunt supuse unei forme de excluziune socială evidentă, iar statele membre sunt obligate să pună în aplicare legislația deja existentă pentru a ameliora această situație: ,,În raport, solicităm statelor membre să aplice aceste documente. În special, Directivele privind permisul de ședere, Directivele privind resortizanții, Directiva privind facilitarea intrării în tranzit și a șederii, dar nu în ultimul rând Directiva cu privire la drepturile victimelor, care constituie un progres din punct de vedere juridic pentru că nu condiționează drepturile victimelor de statul lor reglementat”.
Un prim pas ar fi evaluarea numărului persoanelor aflate în Europa fără forme legale și implicarea organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor de stat pentru asigurarea accesului la educație, sănătate, la un proces penal corect pentru acest grup vulnerabil: ,,Riscurile sunt multiple și pornesc în primul rând de la lipsa unei situații juridice reglementate. Riscurile se cantonează de asemenea în ceea ce privește existența, dreptul la educație, dreptul la sănătate: adesea aceste femei nu pot primi îngrijirile minime de sănătate sau nu pot avea acces la un minim standard de educație. Riscurile în piața muncii sunt majore, (…) pentru că aceasta este o formă de muncă forțată. Riscurile de a nu le fi respectate drepturile salariale sunt pregnante și suntem confruntați în multe din statele membre cu astfel de realități. Nu putem ignora că aceste femei sunt supuse prostituției forțate, traficate de către rețele europene și internaționale de trafic de persoane, obligate să muncească în condiții de muncă forțată, și adesea supuse abuzurilor autorităților prin măsuri de detenție ilegală. Lipsa celor mai elementare drepturi și teama de a nu fi deportate fac din această categorie victime sigure ale abuzului”. Este pentru prima oară când Parlamentul European discută acest subiect într-un raport și această solicitare către statele membre de a respecta documentele juridice relevante se înscrie în contextul numeroaselor solicitări ale societății civile care lucrează în acest domeniu.
La încheierea votului, Norica Nicolai a ținut să mulțumească colegilor care au sprijinit raportul inclusiv celor din PPE: ,,Mulțumesc tuturor grupurilor politice cât și membrilor PPE care au susținut acest raport, dar deplâng modul în care o parte din membrii aceluiași grup politic, printre care și doamna Morin-Chartier, au depus eforturi pentru ca acest raport să nu fie adoptat, încercând să mențină în acest fel statutul de ‘sclavie modernă’ pentru niște persoane care din cauza lipsei de acte de identitate și a condițiilor de migrație în EU, sunt supuse muncii forțate, prostituției și nu au niciun minim drept la sănătate și la educație. A menține în continuare o serie de discriminări împotriva unor persoane vulnerabile precum femeile migrante fără acte de identitate înseamnă a folosi un limbaj dublu cu privire la respectul drepturilor omului pe care mulți membri PPE îl cer, dar în realitate nu îl respectă.”
