Eugen Ionel Rovenţa :
,,Sunt contra nepotismului în politică şi oriunde”
Domnul Eugen Ionel Rovenţa a avut amabilitatea să ne acorde un interviu, în exclusivitate în calitate de om politic – candidat la actualele alegeri parlamentare.
Eugen Ionel Rovenţa este rezident în Canada şi profesor universitar emerit predând timp de 40 de ani atât în ţară, la Politehnica Timișoara și Universitatea Aurel Vlaicu Arad, cât şi în Canada, la Universitatea York, Toronto. Este candidat la Senatul României în Colegiul 2 Diaspora.
R: Pentru început domnule profesor, care este originea numelui dumneavoastră, un nume cu o muzicalitate pronunţată?
E.R: Străbunicul meu a emigrat din Italia în jurul anilor 1900. Există o mică localitate între Milano şi Lacul Como numită Rovenza, de unde se pare că a venit. Înaintaşii mei s-au stabilit în Gorj, Tismana şi am mai multe rude în regiune, precum şi la Bucureşti şi Mangalia. Ei mi-au conferit entuziasmul specific italian şi oltenesc. Un înaintaş al meu, de care sunt foarte mândru, preotul Haralambie Rovenţa, a scris cărţi bisericeşti de renume, după care se preda teologie în 1946 la Bucureşti. Prin contrast, mama mea, care era jumatate moaţă (născută la Brad), jumătate nemţoaică, mi-a transmis rigurozitatea, perseverenţa şi dragostea de carte.
R: Să ne îndreptăm spre zona politică acum… Cum ați vrea să fie politicianul ideal?
E.R: Deschis, direct, inteligent, entuziast, onest şi muncitor.
R: Politica plictisește?
E.R: Cred că unii politicieni simt adrenalina şi devine o pasiune, uneori chiar o obsesie. Sunt contra nepotismului în politică şi oriunde. Există un mare segment al alegătorilor dezamăgit, inert şi plictisit. Păcat!
R: Activitatea politcă la dumneavoastră joc rol şi de familie şi de casă şi de masă? Sunteţi susţinut de familie în ceea ce faceţi?
E.R: Soţia mea Adriana şi cei doi băieţi ai mei, cu toate că se ţin departe de politică şi sunt persoane foarte private (retrase), mă sprijină intens. De altfel, fără suportul lor nu aş fi putut intra în această arenă, dovedită a fi mai subtilă decât am crezut şi cu mult mai multe meandre necunoscute mie. Eu sunt nou în politică şi visez o altfel de abordare a ei. Rămâne la latitudinea alegătorilor ca visul meu să se împlinească sau nu.
R: De unde această pasiune arzătoare pentru politică pentru un om ce vine dintr-un mediu academic?
E.R: Focul meu interior pentru politică vine din convingerea mea profundă că diaspora poate şi trebuie să reprezinte o forţă nouă, o mentalitate nouă, un nou mod de a face politică în România. Trebuie să exportăm perseverenţa şi consecvenţa din occident, să « exportăm » mentalitatea şi standardele de aici. Suntem aproximativ 3 milioane de români în diasporă. O forţă impresionantă! Să influenţăm progresul ţării noastre. De altfel, am fost propus cu ani în urmă, de un grup de colegi români şi canadieni, drept consul onorific al României în Canada. Ca urmare, focul meu nu este la început, nu este doar o scânteie, ci a existat de ani de zile, doar că acum a devenit o flacără mai mare. Şi sper că, dacă voi fi ales şi voi avea susţinerea românilor din această circumscripţie electorală imensă şi greu de străbătut (ea cuprinde America de Nord, de Sud, Ausralia, Noua Zeelanda, Africa şi Orientul Mijlociu) că va deveni o vâlvătaie. Vâlvătaie spre progres, spre legături mai intense cu patria mamă şi influenţe pozitive pentru cei de acasă. În cazul în care voi fi ales, proiectele pe care mă angajez să le susţin cu fermitate şi hotărâre includ: votul electronic şi votul prin corespondenţă, lobby în vederea eliminării vizei pentru Canada pentru cetăţenii români, cât şi obţinerea programului Visa Waiver pentru România din partea administraţiei americane. În plus,o reprezentare corectă şi echitabilă în Parlament a cetăţenilor români din diaspora, modernizarea serviciilor consulare şi diplomatice şi prin angajarea personalului auxiliar, prin concurs, din rândul românilor care locuiesc în oraşele unde sunt ambasadele şi consulatele României, recunoaşterea permiselor de conducere din România în statele care nu le recunosc încă, facilitarea echivalării diplomelor de studii universitare sau de meserii, redobândirea de către cetăţenii români a proprietăţilor confiscate de regimul comunist, precum şi redobândirea cetăţeniei române de către toţi aceia care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor.
R: Unde vedeți politica și jurnalismul românesc peste 4 ani?
E.R: Mai profesionistă, mai matură, mai inteligentă, mai decentă, sa nu se caute aşa tare în primul rând senzaţionalul ci substanţa, contextul, implicaţiile şi logica interioară.
R: În finalul interviului spuneţi-mi vă rog ce sunt alegătorii?
E.R: Ar trebui să constituie fundamentul politicienilor, baza lor de generare a măsurilor legislative precum şi aceia cărora trebuie să li se dea socoteală pentru activitatea depusă.
A consemnat Alexandru PREDA
