Încet, dar sigur, România urcă din ce în ce mai sus, în diversele topuri făcute de către comisiile de specialitate din Uniunea Europeană și nu numai. Dacă cineva crede că este „de bine” se înșeală. În majoritatea lor, topurile în care „excelăm”, sunt cele negative.
Am citit un raport al Comisiei Europene privitor la gradul de școlarizare al populațiilor care fac parte din UE și am rămas stupefiat de „performanțele” României. Dacă datele acelea sunt adevărate, România este pe primul loc, dar nu în gradul de pregătite a populației ci în… analfabetism.
Raportul arată că șase procente din copii țării nu au mers nicio oră la școală sau au fost retrași de către părinți, fie pentru că nu au avut mijloace să-i întrețină sau pentru ai pune la muncă.
Rușinos este că raportul respectiv relevă faptul că în țările vecine peocentele sunt cu mult mai mici, 3% în Bulgaria respectiv 1% în Ungaria, că 40% dintre români citesc foarte prost sau nu știu deloc să citească și că la noi abandonul școlar ar fi cam de 13000 sau 14000 de elevi pe generație.
Tot în „top” ne situăm și la îmbolnăvirile de tuberculoză, ceea ce dovedește clar că românul o duce din ce în ce mai rău, știut fiind faptul că boala este generată de condițiile precare de viață. Statistica respectivă arată că numai anul trecut, în 2012, la noi în țară au fost înregistrate 17.000 de cazuri de TBC și specifică faptul că anul trecut România a fost catalogată de către Organizația Mondială a Sănătății drept „focarul de infecție cu tuberculoză a Uniunii Europene”.
Datorită faptului că românii consumă din ce în ce mai puține produse de igienă corporală, în fruntea topului ne aflăm și la igienă, populația țării fiind ceratată rău cu șamponul, pasta de dinți, săpunul și apa, pe care doar 23% dintre români o au curent în case.
Cine este de vină că suntem arătați cu degetul ca fiind proștii și jegoșii continentului? Această îtrebare are un singur răspuns. Un deget arătător îndreptat către Guvern. Un deget arătător îndreptat către Guvernul Ponta și în egală măsură către Guvernul Boc, Guvernul Tăriceanu, Guvernul Năstase, Guvernul Ciorbea, Guvernul Roman, către toate, absolut toate guvernele care s-au perindat după căderea lui Ceaușescu.
Ele, guvernele, indiferent de coloratura lor politică, poartă vina în egală măsură pentru mediul socio-economic și criza financiară în care se află România, românii și familiile de români. Totul este amplificat de faptul că, în niciun guvern nu pune accentul pe educaţie, pe calitatea acesteia, pe îmbunătăţirea condițiilor de viață şi pe accesul tuturor cetățenilor la resursele societății, iar ignorare a realităților de însăși cei care ar trebui să gestioneze aceste dezechilibre dublează anual efectele negative.
Lipsa de viziune politică a guvernelor, subfinanțarea învățmântului, sănătății și neprotejarea economiei naționale, dar și educația precară din rândul familiilor ne-au „urcat” în topurile negative europene și mondiale.
Cred că cele amintite mai devreme mă îndreptățesc să afirm că, tot noi românii, suntem în top și la un alt capitol, în cel al nesimțirii politicienilor, mai bine spus a nepăsării lor.
Este știut faptul că un popor bolnav și needucat, lipsit de condiții minime de existență este „ușor de păcălit și cumpărat”. Este constatat faptul că educația superficială, lipsa de modele și performanță, sănătatea precară are efecte nocive asupra populației și va avea efect de bumerang asupra celor care stau și privesc. Cred că acest bumerang va fi cel care va decapita politicienii ce ar fi trebuit să intervină dar nu au intervenit și au ignorat problemele sociale, ba chiar au și devalidat cu bună știință resursele și averea poporului înfometat, înbolnăvit și sărăcit siatematic.
Mă întreb, oare cum va arăta mâine România în care acum se dezvoltă o masă de tineri neinteresați de educație, cu pasiuni din ce în ce mai negative, fără modele comportamentale? Oare membrii guvernului, politicienii în general, conștientizează faptul că prin nealocarea fondurilor necesare educației, cercetării, sănătății și proiectelor destinate în special tinerilor peste câțiva ani acești neinstruiți vor fi cei care vor trebui să-i înlocuiască și să decidă pentru poporul lor? Dacă nu fac aceasta atunci peste câțiva ani România nu va mai fi în nici un fel de top. Și, atunci să nu te întrebi pe când vor avea și guvernele noastre un top a priorităților acestei țări?
Dorel Lazăr
