Spațiul Schengen- piatra de moară a guvernului român

0
238

Spațiul Schengen- piatra de moară a guvernului român

Când auzi câte o aberație spusă de un om de rând mai treacă meargă, dar atunci când aceasta afectează interesul unei țări treaba se împute. “Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare”, a declarat în urmă cu câteva zile Titus Corlăţean, ministrul de Externe pus și impus de Ponta și Antonescu.
Afirmația ministrului s-a vrut un fel de șantaj dâmbovițean la adresa Germaniei, țara care, vezi Doamne, ar tremura de emoții pentru faptul că România ar putea să nu mai fie interesată de aderarea la spaţiul Schengen dacă va urma o nouă amânare a deciziei.
Cineva spunea că cel care folosește șantajul sub orice formă ar trebui să fie ori incredibil de curajos ori incredibil de prost. Nu știu și nici nu vreau să știu din care categorie face parte ministrul nostru de externe care a rostit aceste memorabile cuvinte. Tot ceea ce știu este că nu noi putem să forțăm mâna Uniunii Europene sau a vreunui stat din această uniune. Noi nu am fost și nu vom putea fi factori decidenți în actuala Europă, chiar dacă suntem a șaptea țată ca mărime. Nu contăm din punct de vedere economic. Mai știu că fără să îndeplinim toate condițiile împuse la care UE ține așa de mult nu vom intra în spațiul Schengen. Ei, europenii ne scot ochii cu faptul că avem miniștrii penali, că parlamentarii noștrii sunt privilegiați și că treaba cu independența justiției nu prea este în regulă. Cu siguranță că niciodată UE nu va reacționa la criticile și la despicările firului în patru practicat de televiziunile noastre naționale de rahat și de tot felul de analiști ori politicieni scoși la casare.
Cred că afirmațiile domnului nostru ministru chiar le-a făcut unele favoruri celot din UE. Totuși a spune că accesul în spațiun Schengen nu mai constituie o proritate este o prostie, chiar o prostie iresponsabilă, chiar dacă în mare parte dintre români cred că nu sunt afectați cu nimic. Cred și eu că putem trăi și fără spațiul Schengen la fel de bine cum am trăit în Uniunea Europeană și până acum. Accesul în acest spațiu ar trebui totuși să rămână o țintă, un deziderat pentru România, indiferent că aceasta este condusă de unii sau alții. A renunța la lupta de accedere în acest spațiu al liberei circulații este un gest laș. Calitatea de membru al acestui spațiu nu ne aduce doar lipsa de controale le graniță ci și încrederea celorlalte țări din uniune și învestitorii pe care-i așteptăm de peste douăzeci de ani. Este și normal să fie așa. Dacă vrei să-ți deschizi o afacere mai degrabă o începi într-o țară din care exporți în spațiul UE fără control la fronțiere. Cu siguranță că apartenența la spațiul Schengen este și o garanție că pe viitor, indiferent de cum vor evolua lucrurile nu ni se vor mai cere vize de intrare, așa cum deja spun unele state din UE.
Iată de ce spun că declatația ministrului de externe este un act de lașitate, de renunțare la niște avantaje vitale pentru viitorul apropiat al acestei țări și nu are nimic de a face cu verticalitatea pe care o afișează cu mândrie guvernul. Problema rămâne în continuare în curtea guvernului nostru, de fapt a guvernelor noastre din ultimele trei mandate, guverne care și-au demonstrat incapacitate și lipsă de voință în a rezolva respectarea unor cerințe ale UE.
Sunt sigur se se poate trăi și fără Schengen. Sunt deasemenea sigur că se poate trăi bine și fără ministrul de externe și fără primul ministru, chiar și fără președinte. Bătălia mediatică dintre cei trei, afirmația ministrului de externe și cele ale premierului, care spunea că “În cazul în care decizia va fi de amânare a aderării la Schengen, va fi nevoie de o soluţie politică, iar Guvernul va aştepta fără ca această temă să mai reprezinte un punct principal de discuţie” ne va costa și se va vedea aceasta în foarte scurt timp. Chiar mai devreme decât își poate închipui guvernul și parlamentarii noștrii.
Potrivit uzanțelor, eliminarea controalelor la frontierele interne și implicit aderarea la spațiul Schengen este precedată de un proces de evaluare pe parcursul căruia România trebuie să primească și să răspundă unui chestionar extins, la întrebări suplimentare din partea statelor membre și trebuie să fie supusă totodată unor vizite de evaluare în teren. Fiecare raport de evaluare a conţinut recomandări, de ordin legislativ, procedural, de infrastructură, pe care România trebuiea să le implementeze până la data aderării la spaţiul Schengen. Se pare că, ocupate fiind cu tot felul de potlogării mai mult sau mai puțin legale, ori cu aruncatul unul în altul cu noroi, guvernele noastre au fost prinse cu lecțiile nefăcute, fapt pentru care, acum cineva acolo sus în conducerea UE ne urechează, iar răbufnirea de orgoliu a politicienilor noștrii va fi penalizată ca atare. Răbufnirea lor la criticile celor din vest nu este demonstrație de curaj patriotic, mai degrabă este un fel de prostie poleită cu puțin curaj ce se vrea partiotic ce va atârna ca o piatra de moară la picioarele nesigure ale guvernării.

Dorel Lazăr

untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.