EXPERIMENTUL SINGAPORE

0
458

Putini stiu ca orasul stat Singapore, care reprezinta cea mai bogata tara a lumii in privinta produsului intern brut, pe cap de locuitor, a consumat un experiment care pe europeni i-ar scoate, instantaneu, in strada. In acest moment, populatia din Singapore este mai supravegheata decat populația din oricare altă parte a planetei. Începând cu toate detaliile vieții personale, continuând cu cariera si sfarsind cu tot ceea ce inseamna viata sociala. Si, cu toate acestea, in Singapore, nimeni nu protesteaza. Experimentul Singapore este, insa, rezultatul unui implant facut de oficialii de la Washington. In ce consta experimentul?
Pentru a se ajunge in situatia in care un cetatean sa poata fi supravegheat sub toate aspectele, viata intima, situatia sanatatii sale, deprinderi, aptitudini, relatii de prietenie, preocupari de orice fel, chiar obsesii, nivel de cultura, dinamica evolutiva, conexiuni cu cetateni ai altor state, etc., a fost necesara implementarea unui amplu proiect. Care, pe intelesul tuturor, inseamna utilizarea tuturor informatiilor electronice disponibile, extinderea acestei informari pana in cele mai intime zone ale existentei individului, precum si analizarea completa a acestei imense baze de date, in conexiune cu imensitatea bazelor de date obtinute prin supravegherea tuturor celorlalti cetateni, in parte.
Acest proiect, dus pana la capat in acest moment, nu s-a nascut, insa, in Singapore, ci la Washington. Primii care au imaginat un asemenea scenariu sunt responsabilii Agentiei pentru Proiecte de Cercetare Avansata in Domeniul Apararii din Statele Unite ale Americii. Acolo insa, s-a intamplat, din perspectiva lor, un accident. In sensul ca mai multi congresmeni, care au aflat ca este finantat un asemenea program, s-au alertat si, la randul lor, au alertat opinia publica. Dupa care, organizatiile pentru apararea drepturilor omului s-au pus in miscare. Aparent, proiectul a fost sistat. Dar nu inainte de a fi fost exportat in Singapore, unde el s-a dezvoltat cu un succes deplin.
Ce s-a intamplat, intre timp, in Statele Unite si ce s-a intamplat, intre timp, in Singapore? In Statele Unite, ceea ce nu s-a putut face utilizand o cale – cea identificata de congresmenii responsabili cu supravegherea serviciilor secrete – s-a facut printr-o inginerie. Si anume, prin spargerea acestui urias proiect Big Brother in nenumarate proiecte mici. Intr-un fel, exact dupa modelul dupa care functioneaza operatiunea „Torrente”, cea prin care, incalcandu-se regulile copyright-ului, sunt reproduse, in milioane de computere, secvente ale unui film, care, apoi, este recompus si utilizat, fara plata, intr-o maniera in care este imposibil de stabilit vinovatia cuiva. Secventa cu secventa, in Statele Unite, este realizata cate o parte infima din ceea ce inseamna teribilul proiect Big Brother, informatiile urmand a fi asamblate, sintetizare si prelucrate intr-o memorie centrala. Totusi, trebuie remarcat ca Big Brother-ul din Statele Unite, din motive legate de democratie, este facut cu multe precautie si, cel putin, respectand, aparent, drepturile omului. Libertatile acestuia nu sunt reprimate in mod ostentativ.
Altfel stau lucrurile in orasul stat Singapore, care, in cincizeci de ani, a parcurs un drum fabulos, din lumea a treia, pana in cea mai inalta pozitie de pe planeta, sub aspectul venitului pe cap de locuitor. In Singapore functioneaza o dictatura. Este adevarat, una dintre cele mai luminate dictaturi, cel putin ale istoriei recente. O dictatura care functioneaza, aproape exclusiv, in favoarea cetateanului. Acest motiv, caruia evident i se adauga intreaga cultura de tip asiatic, care nu are niciun fel de legatura cu ceea ce intelegem noi prin democratiile de tip occidental, face ca nimeni sau prea putini cetateni din Singapore sa isi exprime vreo rezerva in legatura cu proiectul Big Brother.
Si sa ajungem si unde ne doare. Daca in Singapore Big Brother functioneaza bine mersi, in beneficiul intregii societati, pentru ca este orientat, aproape exclusiv, in constructia de scenarii benefice pentru dezvoltarea societatii in toate domeniile si pentru bunastarea individului, daca in Statele Unite, proiectul Big Brother, de bine, de rau, funcţioneaza disimulat in modul pe care l-am prezentat si tinand cont de intreaga conjunctura legata de ameninţarea terorista, in Romania, implementarea unui asemenea proiect ar reprezenta un veritabil dezastru. Pentru ca, in Romania, Securitatea a confiscat statul, iar prin proiectul Big Brother ar urma sa confiste si cetateanul.

SORIN ROŞCA STĂNESCU

untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.