STAREA PĂSĂRILOR DE PRADĂ

0
229

STAREA PĂSĂRILOR DE PRADĂ

 

de * ALEX GREGORA

În eseul „Tradiţie şi universalitate în arta lui Brâncuşi”, Ionel Jianu consemnează următoarea afirmaţie aparţinând marelui sculptor: „La ce bun să ciopleşti munţii ca să faci din piatra lor cadavre sau un bifteck furios?”. Prin intermediul aceluiaşi important critic de artă, ce a avut bucuria să-l cunoască pe Constantin Brâncuşi, s-a păstrat o altă zicere, adusă în atenţie de doamna Sorana Georgescu-Gorjan într-un articol recent – „Quand je serai mort, les vautours me dechireront” – publicat inclusiv în nr.2, noiembrie-decembrie/2012, al revistei „Confesiuni”, ce apare la Târgu-Jiu, din care cităm: „Aceste vorbe, rostite de Brâncuşi şi relatate de Pierre Schneider în 1962, au fost traduse de Ionel Jianu prin cuvintele <<După ce voi muri, mă vor sfâşia păsările de pradă.>> Din păcate, premoniţia artistului s-a dovedit corectă, întrucât numeroase au fost <<păsările de pradă>> care au încercat să-şi facă un nume pe seama sa.”

În acest context, potrivim în continuare câteva documente, găsite în arhiva donată de omul de cultură Petre Popescu-Gogan bibliotecii Liceului Teologic din Târgu-Jiu, privind starea operelor brâncuşiene de la noi.

Primul dintre ele – o declaraţie a medicului veterinar D. Micu Gh. Marcu, apropiat al hobiţeanului în anii în care se afla la Târgu-Jiu ca să pună în practică importantele sale monumente de aici, luată în scris de Tretie G. Paleologu, în luna februarie 1965, într-un context local povestit la final de articol.

 DECLARAŢIE

Subsemnatul, D. Micu Gh. Marcu – medic veterinar, domiciliat în Tg.Jiu, str. Eroilor, nr. 39, declar că în vara anului 1938 sculptorul Const. Brâncuşi, care locuia în casele de pe str. Victoriei, nr.2 a folosit nişte pietre vechi de moară utilizate drept pavaj, pentru nişte mese de grădină. Acestea erau în număr 3 – 4 mese, alcătuite astfel, o piatră de moară drept bază, un bolovan drept picior şi o altă piatră de moară drept tablă.

Mai declar că însuşi maestrul Brâncuşi înainte de a le face mi-a spus într-o conversaţie: „ce-ai zice dacă aşi face nişte mese din aceste pietre pe care călcăm”? Ss/D.Marcu, 2.II.1965, pentru conformitatea copiei

Următoarea declaraţie aparţine Victoriei Roşianu, născută Bălănescu, în a cărei casă a fost găzduit sculptorul de către tatăl său. În grădina înconjurătoare de acolo a aranjat Brâncuşi lucrările din pietre de moară – 5 mese – ca recompensă pentru şedere.

DECLARAŢIE

Subsemnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Tîrgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada cînd s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana.

Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerîndu-i şi 2 – 3 oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei.

Mesele aveau următoarea amplasare:

1.În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată

2.Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră

3.O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944.

Celelate patru bucăţi au fost întregi pînă în 1954 cînd am plecat definitiv din imobil şi oraş.

Ss/Roşianu Victoria, 28.II.1965, Buc., pentru conformitatea copiei

În continuare prezint alte trei declaraţii aparţinând unor locuitori ai oraşului Târgu-Jiu ce confirmă existenţa meselor de piatră. În condiţiile vremurilor acelea, cu un anume… dezgheţ cultural, după ce a fost pusă în pericol însăşi existenţa Coloanei fără Sfârşit! Se poate îndoi cineva cu privire la faptul că ele n-ar descrie realitatea?

DECLARAŢIE

Subsemnata Stănoiu Paula, domiciliată în BVD. Republicii, bloc 4 apart.12, declar că în anii 1948 – 1959, cînd am locuit în casa actualmente de oaspeţi PMR, Calea Victoriei nr.2, existau patru mese de grădină alcătuite dintr-un piedestal, dintr-o piatră veche de moară, un picior dintr-un bolovan oval şi deasupra dintr-o tăblie, alcătuită dintr-o piatră de moară ceva mai mare. Una era aşezată în dreapta aleei de intrare în curte, spre partea de nord, în dreapta teiului, celelalte trei mese erau aşezate două în faţa casei, una în dreapta şi alta în stînga, iar cea de a treia spre strada din faţa casei.

Declar că toţi cei care vorbeau despre aceste mese afirmau că le-a construit sculptorul Constantin Brâncuşi.

Ss Stănoiu Paula, Tîrgu-Jiu, 9.2.1956

*

DECLARAŢIE

Subsemnata Doctor Ana Aposteanu, medic primar laborator I.S.F.P.M. Tîrgu-Jiu, declar că în curtea caselor din str.Victoriei nr.2 – unde a fost laboratorul Sanepidului Tîrgu-Jiu, între anii 1949 – 1953, au existat două mese de piatră, una la sudul şi alta la estul casei. Mesele erau fiecare formată din cîte 2 pietre vechi de moară, una postament, una faţă, care se rezema pe o piatră ovoidală de piatră de rîu.

Ss/A.Aposteanu, 9.II.1965, pentru conformitatea copiei

*

DECLARATIE

Subsemnatul Ing.Şerbănescu Corneliu declar prin aceasta că în curtea casei Bălănescu din Tîrgu-Jiu str.Victoriei Nr.2, actualmente Casa de oaspeţi a P.M.R., Raion Gorj, între anii 1949 şi 1953 am văzut în partea de sud a clădirii o masă formată din piedestal rotund de piatră de moară piciorul din bolovan şi tăblia tot din piatră de moară, de asemenea în partea de est (spre strada Victoriei) la fosta intrare în curte era o fostă masă care avea tăblia căzută.

Ss/Şerbănescu Corneliu, 9.II.1965, Tîrgu-Jiu.

Ultimul document aparţine lui Tretie G. Paleologu care justifică pentru ce s-a implicat în inventarierea meselor brâncuşiene din grădina casei Bălănescu, fostă Gănescu. Se poate observa bătaia de joc în care omul de cultură a găsit lucrările, ignorate, descompletate şi batjocorite. De asemenea, T.G. Paleologu scrie cum a solicitat ad-hoc un minim sprijin autorităţilor vremii, ca să pună la loc una dintre mese, cu câţiva muncitori luaţi de la Întreprinderea de Gospodărire Orăşenească!

RECONSTITUIREA CELOR 5 MESE COMPUSE DE BRÂNCUŞI

1.Vezi memoriul lui Tretie G. Paleologu la Institutul de Istoria Artelor al Academiei R.P.R. şi la Consiliul Artelor Plastice din CSCA, depus în noiembrie 1964.

2.La data de 9.II.1965, Organizaţia PMR a raionului Tg.Jiu a dispus ca IGO  să dea 4 oameni pentru a reconstitui experimental una din mesele brâncuşiene din Grădina Casei de oaspeţi PMR construită de Gănescu, trecută sub numele familiei Bărbulescu ca monument istoric şi proprietatea familiei Bălănescu pînă în 1950.

Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful de secţie IGO, Brelea Ion şi muncitorii Gancea Ilie, Băicoiu Constantin, Percea Ion şi Pădure Ion am montat una din mesele desfăcute. Am făcut 5 fotografii ale mesei. Am adunat în aceeaşi zi declaraţii de la martorii ing. Şerbănescu Corneliu, Dr. Ana Aposteanu, Dr. Micu Gh. Marcu, laboranta Stănoiu Paula, ing. Victoria Roşianu, Directoarea Muzeului din Tg.Jiu, Elena Udrişte mi-a citit fişa pe care a făcut-o despre acest monument istoric în 1962 la adresa Direcţiei Monumentelor Istorice din Bucureşti. Vezi alăturat, anexele 7a, 7b, 7c, 7d, 7e, ss

În lumea aceasta a noastră, de la începutul de mileniu trei, multe dintre lucrările realizate de Constantin Brâncuşi s-au vândut cu zeci de milioane de dolari. Peste tot în lume semnele lăsate de sculptor – cât a fost viu pe pământ – sunt păstrate cu grijă. Ca exemplu, Muzeul de Artă din Craiova, alături de câteva opere brâncuşiene, păstrează şi un aparat foto, un creion, o cutie, un ecorşeu, un scaun colţar, o scrisoare.

S-a scris şi mult, prost sau bine, unii au obţinut doctorate în opera hobiţeanului, pe merit, alţii poate doar s-au minunat. Am întâlnit artişti plastici care mi-au mărturisit că de fiecare dată când se află lângă Coloana fără Sfârşit simt nevoia să se închine.  Iar Ansamblul Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Biserica Sf. Apostoli, Coloana fără Sfârşit – a fost de multe ori în mijlocul unor controverse majore, ce nu-şi au locul aici…   

Casa Gănescu din Târgu-Jiu este astăzi folosită ca să-i cazeze pe unii şi pe alţii, pe ciocoi – cum ar spune un controversat politician actual. În grădină se pot observa doar două-trei pietre ale meselor aranjate de Constantin Brâncuşi, lăsate de proşti şi vandali. În apropiere – un coş de colectare a gunoiului şi câteva maşini parcate. Gata să urce alături, pe pietre.

Starea păsărilor de pradă ce s-au lăsat peste operele de piatră de la Târgu-Jiu ale sculptorului este foarte gravă. Păsările toate neînchipuindu-şi vreodată că nepăsarea oamenilor acestor meleaguri va tinde să nu-şi găsească măsură undeva în lume…

untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.