Din nou, despre…
PÎINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE
E trist… şi totuşi adevărat. Şînt ani şi ani de când locuitorii oraşului Motru au uitat cum arată o pine alba. Şi, cum obişnuinţa este o a doua natură, ne-am complăcut în această situaţie, mulţumindu-ne cu pîinea neagră şi crudă, care înainte de 22 decembrie 1989 zăcea în rafturi aşteptîndu-şi cumpărătorii. A venit apoi Revoluţia, cea care pentru unii a rezolvat multe.Dar, cînd toată lumea face politică, e greu să se mai găsească cineva, care să fie preocupat şi de această „umilă” problemă. Iar noi mâncăm tot pîine neagră şi acră – dacă avem norocul să o găsim. Pentru că trebuie să înfruntăm, cu răbdare, interminabilele cozi create la toate centrele de pîine existente în oraş. Ne mai confruntăm şi cu surpriza neplăcută ca, după după cîteva ore de aşteptari, să nu mai fie pîine. Aşadar, un miner, care după 8 ore de muncă mai pierde alte cîteva ore în aşteptarea multrîvnitei pîini negre (care îşi schimbă preţul de la o zi la alta) ajunge acasă epuizat. Iar minerii, aşa cum îi ştim, nu merită o asemenea replică. Avem toată stima pentru modul în care au răspuns apelului de „a face oridne” în Bucureşti, considerăm însă că omeneşte ar fi, ca mai întîi să facem ordine în oraşul în care trăim. Şi, dacă dovedim înţelegere pentru problemele acute cu care se confruntă economia noastră naţională, nu întelegem cum se face că, în pofida imensului ocean de grîne care ne înconjoară, nu avem pîine.
În intenţia de a afla cauzele reale ale acestei situaţii nedorite, ne-am deplasat la Fabrica de pîine Motru, unde, cu chin cu vai, am reuşit să stăm de vorbă cu şefa de unitate, doamna Aneta Mladin, care ne-a făcut precizarea că principala cauză a acestei situaţii este generată de lipsa făinii albe, care nu se ştie exact de unde şi cine trebui să o aducă. Cu cantitatea este mai simplu: nu este făină – nu este pîine, dar ce facem cu calitatea? Aşa-zisele franzele care se vînd acum la centrele de pîine sînt la fel de crude şi acre ca şi pînă acum.
Observator
Fragment (PÎINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE) din primul ziar al municipiului Motru, „Noroc Bun”, periodic editat de Sindicatul Liber al I.M. Motru – ANUL I, NR.7 IULIE 1990.
