UN ARTICOL ÎNTÂRZIAT…

0
227

UN ARTICOL ÎNTÂRZIAT…

*”Mă recomand, Mihail Eminescu”

“Erà o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedeà că cineva este înăuntru; un zîmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborît dintr’o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. -«Mă recomand, Mihail Eminescu».” Sunt doar câteva rânduri aparţinând lui I. L. Caragiale, cu privire la Poetul nostru naţional. A cărui ivire pe lume a fost consemnată în registrul de naştere şi botezuri al bisericii Uspenia din Botoşani, cu următoarele rânduri: „Născut la 15 Ghenarie 1850 din părinţii Gheorghe Eminovici, proprietar şi soţia sa Ralu, născută Vasile Iuraşcu, care primi botezul în 21 Ghenarie, s’a numit Mihail, având naş pe dumnealui stolnicul Iuraşcu.“

Marele scriitor, I.L. Caragiale, la 1889, Iunie 18, despre prietenul său plecat la îngeri afirma următoarele: “Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit şi de foame. Da, dar nu s’a încovoiat niciodată: erà un om dintr’o bucată şi nu dintr’una care se găseşte pe toate cărările. Generaţii întregi or să suie cu pompă dealul care duce la Şerban-Vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, şi o bucată din care să scoţi un alt Eminescu nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace necăjitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s’a întors în Nirvana — aşa de frumos cântată, atât de mult dorită — pentru dânsul prea târziu, prea de vreme pentru noi.”

 

*Eminescu al nostru

Iată, s-au împlinit163 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Iar cetăţeanul cel grăbit poate zăbovi o clipită, ca să-i murmure unu-două versuri: “De la Nistru pân’ la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atîta străinătate.”

Eminescu al tuturor românilor a fost de-a lungul scurtei vieţi şi în Gorj. Unii au găsit documente cu privire la şederea din vara anului 1878, când a fost invitat de către boierul Mondrea, la conacul din Floreşti (comuna Ţânţăreni). Noi, în GORJNEWS, în câteva numere, am reluat o ipoteză, a scriitorului Ion Filipoiu, potrivit căreia, la 1866, adolescentul Eminescu a trecut munţii din Ardeal în Ţara Românească pe la Novaci. Ne-a sprijinit deplin şi profesorul Zenovie Cârlugea: “Dar mai puţin se cunoaşte legătura poetului cu Gorjul, ţinutul de sub Parâng şi Vâlcan, pe care paşii poetului l-au cutreierat în parte. Este vorba, mai întâi, de drumul de la Răşinari la Giurgiu, din toamna anului 1866, urmat de poet prin Şugag-Rânca-Novaci-Cernădia, adică peste Parâng, ipoteză susţinută cu argumente credibile recent de scriitorul Ion Filipoiu şi publicată de noi în revista „Portal-Măiastra” (An II, nr. 2(6)/2006, p. 5). Demonstraţia este impecabilă din punct de vedere ştiinţific, mai ales că vine şi cu o documentare de teren, autorul Ion Filipoiu fiind el însuşi din zonă.” Însă, poate crede cineva că nici o instituţie culturală gorjeană nu s-a grăbit să deschidă o fereastră

minunatei… legende? Başca faptul că în 2012 Primăria oraşului Novaci a derulat pe mulţi bani europeni un proiect intitulat ”Îmbină turismul și cultura în zona Parâng-Novaci”! Care a cuprins câteva deplasări la târgurile turistice – în scop fotografic… Şi mai ce? Musai să aflăm când se va da publicităţii raportul final!

 

*Premiile Filialei Craiova a USR

La 27 decembrie 2012, în sala de şedinţe a Palatului Administrativ Dolj s-au premiat cărţile anului 2011, ale membrilor Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Dintre scriitorii gorjeni, Adrian Frăţilă a primit premiul “Marin Sorescu” pentru excelentul volum de poeme “Restanţier la primul meu mileniu”. Celelate cărţi, recompensate de juriul compus din Gabriel Coşoveanu, preşedintele Filialei Craiova a USR şi scriitorii Ioan Lascu, Paul Demetrian, Jean Băileşteanu şi Ionel Buşe, sunt: premiul “Opera Omnia” a fost acordat scriitorilor Ovidiu Ghidirmic şi Nicolae Pârvulescu; premiul “Cartea anului” – Gabriela Gheorghişor (volumul de critică literară “Mircea Horia Simionescu – desvrăjirea şi fetişizarea literaturii”) şi Cătălin Ghiţă (volumul de critică “Deimografia – scenarii ale terorii în proza românească”); premiul special pentru poezie – Ioana Dinulescu (volumul “Fereastra spartă”); premiul special al preşedintelui USR Craiova – Elena Buznă (romanul “S”); premiul special pentru debut – Gabriel Nedelea (vol. “Peisaj cu întâlnire”). De asemenea, s-au oferit şi premii în cotutelă cu revista “Ramuri” şi Asociaţia Culturală Autograf MJM.

Şi totuşi, în zilele din urmă am descoperit într-un interviu din „Gazeta de Sud” consideraţiile scriitorului Ioan Lascu: “Oltenia literară de azi nu este tocmai o Arcadie. Colcăie invidiile, se agită vânătorii de premii, rivalităţile şi orgoliile sunt supradimensionate. Ce să mai spun de asaltul veleitarilor şi al grafomanilor? Însă, ca în orice zonă a simbolicului, criteriile sunt labile, ierarhiile, dacă se fac tentative de a fi stabilite, sunt contestate numaidecât. În fond, toată lumea are dreptul la exprimare, valorile se vor cerne în timp. La filiala din Craiova a USR se pot iniţia, organiza manifestări de prestigiu, mai multe decât până acum. Să sperăm că o vom face în viitor, mă simt şi eu responsabil, deoarece sunt membru în Comitetul de conducere… Ar fi nevoie de mai multă solidaritate de breaslă, scriitorii din Craiova şi din toată zona Olteniei ar trebui să fie o comunitate adevărată de creatori, dar nu sunt…”

 

*Brâncuşi, mereu Brâncuşi

Cu aceeaşi ocazie, a premierilor, în cuvântarea scurtă prezentată, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj s-a referit la investiţia cu finanţare europeană intitulată „Centrul Internaţional Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv”. Pentru care, consilierii judeţeni doljeni au aprobat realizarea obiectivului menţionat în cadrul ultimei şedinţe ordinare a anului 2012, valoarea totală a investiţiei fiind de 29.298.471 de lei. „Acest proiect ne este foarte drag. Se munceşte mult pentru realizarea obiectivului. Cu acest centru vom face fală Craiovei, Doljului şi Olteniei. Sunt sigur că centrul va fi unul de interes naţional. Îl vrem cât mai repede şi vom profita de toate ocaziile pentru a atrage fonduri europene. Mai întâi, vom expune şase opere ale marelui sculptor. Pe lângă aceste piese care sunt în proprietatea noastră, când se va contura centrul vom apela la cei care ne pot ajuta şi cu alte opere ale lui Constantin Brâncuşi. Vrem ca peste ani, acest centru să fie cel mai important de la nivel naţional”, a spus Prioteasa. De asemenea, acelaşi oficial a mai declarat: “(…) Un arhitect de renume (Dorin Ştefan, n.n.) a reuşit să proiecteze un edificiu în curtea Muzeului de Artă – un cub de sticlă, foarte asemănător cu ceea ce se vede la Muzeul Luvru, în care va fi amenajat acest muzeu omagial.(…) Şi eu visez la momentul în care municipiul nostru să devină o «Craiovă culturală», să fie vizitată pentru multele lucruri deosebite care se găsesc aici.” De unde, eu trag concluzia că domnia-sa – la Dolj – visează minunat! Oficialii de la Gorj însă asudă vârtos în câte-un coşmar…

 

*ALEX GREGORA

UN ARTICOL ÎNTÂRZIAT…
Rate this post
untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here