MONICA MACOVEI: GUVERNUL PONTA CONTINUĂ SĂ ÎNCALCE LEGILE ŢĂRII, NORMELE EUROPENE ŞI SĂ ÎŞI FACĂ LEGI PENTRU INTERESELE LOR DE GAŞCĂ

0
717

monica macovei

Monica Macovei, prezentă la sfirşitul lunii aprilie la Madrid, este de profesie avocat iar din 2009 este raportor al Parlamentului European (Grupul Partidului Popular European – PPE) avândo bogată activitate în cadrul acestei instituţii. Fost ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu, Macovei este autoare a peste 50 de publicaţii şi peste 300 de discursuri. Expert în urmărire penală și criminalistică, a scris și negociat rapoarte legislative privind politica comună de azil a UE, sechestrul și confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția intereselor financiare ale Uniunii etc. Macovei, care în 2012 a fost desemnată europarlamentarul anului a fsot considerată de Financial Times (2006) „un erou care a transformat România din una dintre cele mai corupte părți ale Europei în unul dintre cei mai credibili candidați pentru aderarea la UE”; apreciată de Die Welt (2006) că „pentru România, aderarea la Uniunea Europeană aproape că nu ar fi fost posibilă fără Monica Macovei” și „prin urmare 22 de milioane de români au de ce să îi mulțumească”; caracterizată de Sonntagszeitung (2012) „nici un politician nu este atât de detestat de clicile corupte, de puciștii la costum și de către Securitate ca Monica Macovei. D-na Macovei reprezintă cealaltă Românie, o Românie decentă”; iar recent descrisă de Le Monde (2013) drept „cerberul drepturilor omului” și „icoana cercurilor militante”.

,,Am luat premiul întâi cu coroniță în primul mandat”

ALIN SĂCĂCEAN: Dacă ar fi să tragem linie după acest prim mandat de parlamentar european care ar fi rezultatele? Altfel spus, cu ce realizări nădăjduiţi să îi determinaţi pe români să investească încrederea lor în dumneavoastră?

MONICA MACOVEI: Sunt pe primul loc dintre toți eruoparlamentarii români la numărul de rapoarte (legi) lucrate în Parlamentul European. Cu alte cuvinte, am luat premiul întâi cu coroniță. Cea mai importantă activitate a unui europarlamentar este cea legislativă, adică să scrie, să negocieze și să formeze o majoritate care să voteze legea respectivă în plenul Parlamentului. Ca raportor al Parlamentarului European, eu singură am finalizat 40 de rapoarte, mai mult decât toți cei 16 europarlamentari PSD și PNL la un loc. “Raport” este denumirea unui proiect de lege cât timp acesta se lucrează în Parlamentul European. De exemplu, Directiva confiscării averilor infractorilor s-a numit “raportul Macovei”. Pe lângă asta, am condus procesul legislativ din partea grupului Partidului Popular European, din care fac parte, pentru alte 52 de rapoarte. Așadar, în total, am 92 de rapoarte. Acestea sunt cifre care spun mai mult decât orice altceva și o garanție pentru români că voi munci pentru ei cu rezultate concrete și în următorul mandat. Toate legile adoptate de Parlamentul European se aplică în țările Uniunii Europene, deci și în România și Spania.

Cea mai importantă lege pe care am făcut-o este Directiva confiscării averilor infractorilor. Este important să trimitem infractorii după gratii, dar trebuie să le confiscăm și averile, chiar dacă le-au pus pe numele altora, cum se întâmplă des în România. Cu banii confiscați, putem face un drum sau construi o școală sau un spital. Confiscarea averii infractorilor se face prin „confiscarea extinsă” care înseamnă că judecătorul poate decide confiscarea banilor și bunurilor pe care un condamnat nu le poate justifica prin venituri legale. De exemplu, dacă X este prins cu un trafic de droguri de 1.000 de euro sau mită de 1.000 de euro, este condamnat penal, i se confiscă cei o mie de euro și, în plus, judecătorul îi confiscă banii și bunurile pe care nu le poate justifica prin venituri legale.

Am introdus și posibilitatea confiscării atunci când infractorii se îmbolnăvesc și nu se prezintă la proces. Să nu uităm că în România avem multe cazuri în care, cum începe o anchetă sau un proces, acuzații se îmbolnăvesc subit. Directiva confiscării se va transpune în mod obligatoriu în țările Uniunii, inclusiv în România și Spania, fiind lege obligatorie.

O altă reușită: am introdus în premieră în Parlamentul European conflictul de interese ca un criteriu pentru descărcarea de gestiune a Agențiilor Europene. Verificând Agențiile Europene, am găsit situații în care o companie care cerea aviz pentru un produs alimentar de la Agenția Europeană de Siguranța Alimentelor detașa la această Agenție o persoană din companie, care lucra exact în echipa ce testa dacă noul produs alimentar este sănătos. Exista astfel un mare risc ca aceste aprobări să se bazeze pe interesul companiilor, și nu pe interesul de a proteja sănătatea oamenilor. Am eliminat, așadar, riscuri pentru sănătatea și viața noastră, introducând conflictul de interese la Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană de Medicamente, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviatică și Agenția pentru Produse Chimice, care testează noile semințe, produse alimentare, chimice, noile medicamente sau avioane pentru care se cere de către companiile producătoare aprobarea intrării pe piața Uniunii Europene.

Anticorupția a fost un obiectiv și în Parlamentul European. La solicitarea mea, s-au calculat costurile corupției și rezultatul este grăitor. Numai într-un an, din analiza numai a 100 de contracte plătite din bani publici (construcții, autostrăzi etc) s-au pierdut în medie 2 miliarde de euro. În această sumă nu intră “șpaga”, ci diferența de preț dintre prețul pieței și cel dintr-un contract dat pe bază de corupție. De exemplu, un km de autostradă costă bugetul public de 3 ori, de 5 ori mai mult atunci când contractul de construcție a autostrăzii se dă firmei X prin corupție. Aceștia sunt banii noștri și trebuie să rămână în bugetul public al României, al Spaniei, al fiecărei țări din Uniune. Vă dați seama câte se pot face în România cu 2 miliarde de euro? Putem face autostrăzi, școli, spitale, ceea ce înseamnă și crearea de locuri de muncă. Dincolo de orice argument, pierderea a 2 miliarde de euro într-un an arată că toți pierdem dacă nu reducem corupția. Am început lupta anticorupție în România în 2005 prin crearea DNA și acum rezultatele se văd. Voi fi la fel de eficientă în Parlamentul European.

Acestea sunt doar câteva exemple din ceea ce am făcut eu pentru români și pentru cetățenii europeni. Asta este munca mea, așa voi lucra și de aici încolo. Apăr interesele României şi ale românilor în Uniunea Europeană prin tot ceea ce am făcut.

A.S.: Deci dacă ar fi să vă daţi o notă pentru activitatea din aceşti primii 5 ani ca şi europarlamentar care ar fi aceasta?

M.M: O notă foarte bună, am spus, de premiul întâi. Mi-am îndeplinit obiectivele pe care mi le-am propus în acest mandat, am făcut legi importante pentru România și Uniunea Europeană. Am fost și premiată de colegii mei din Parlamentul European care, prin vot, m-au desemnat europarlamentarul anului 2012 pentru activitate la capitolul „Justiție și Libertăți Civile”.

,,Guvernul Ponta continuă să încalce legile țării, normele europene și să își facă legi pentru interesele lor de gașcă”

A.S.: Cum este privită România din Parlamentul European?

M.M.: Pentru mine este o mândrie să fiu româncă și vreau ca națiunea să redevină puternică. Îmi doresc ca noțiunea de “noi, românii, împreună” să fie în mințile și sufletul tuturor românilor, oriunde s-ar afla. Din 2012 încoace, din păcate, România este privită cu îngrijorare, cu rezerve, cu indignare, cu neîncredere de instituțiile europene și de unele guverne ale statelor membre cu democrații consolidate. Ponta, Antonescu și Voiculescu au reușit atunci, în doar câteva luni, să șteargă toate progresele pe care România le făcuse, să sădească neîncrederea, să facă de rușine România. Au trădat țara, i-au trădat pe români. Comunitatea europeană este foarte atentă la respectarea statului de drept, adică a legilor, a Constituției, a justiției. Or, Guvernul Ponta continuă să încalce legile țării, normele europene și să își facă legi pentru interesele lor de gașcă, pentru interesele baronilor locali penali, să mențină în Guvern și administrație personaje penale, să protejeze baronii locali de justiție. De aici ni se trag toate criticile din partea partenerilor europeni și Statelor Unite.

,,Românii sunt sau nu apreciați și respectați în statele europene în funcție de ce face fiecare… Așa cum ne privim noi pe noi înșine, așa ne vor privi și ceilalți”

A.S.: După intrarea României în UE mulţi români se simt încă cetăţeni ai UE de mâna a doua. Care credeţi că este motivul?

M.M.: Nu sunt de acord cu faptul că românii sunt priviți sau tratați ca “cetățeni de mâna a doua”. Românii sunt sau nu apreciați și respectați în statele europene în funcție de ce face fiecare, la fel ca orice spaniol, german, francez etc. Munca și ținerea cuvântului dat contează, de exemplu, foarte mult. Dreptul la libera circulație, dreptul la muncă, dreptul la educație în statele membre se aplică în acest moment în mod egal tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Eticheta de “cetățeni de mâna a doua” face parte din retorica socialiștilor și din discursul naționalist dus la extrem. Să nu ne lăsăm păcăliți de aceste discursuri. Eu nu mă simt în Uniunea Europeană cetățean de mâna a doua, ci cetățean cu drepturi egale. Toți trebuie să ne purtăm ca cetățeni de mâna întâi, egali cu toți ceilalți. Așa cum ne privim noi pe noi înșine, așa ne vor privi și ceilalți. Să ținem capul sus și să fim demni.

,,…O țară demnă este o țară care își respectă și sprijină cetățenii, oriunde s-ar afla, respectă legile și promisiunile făcute”

A.S.: Unii cetăţeni cred că ne-am pierdut demnitatea ca ţară prin faptul că România execută toate ordinele UE şi prin faptul că luăm de bun tot ceea ce vine de la UE. Chiar este nevoie să spunem da la tot ceea ce dictează UE?

M.M: În primul rând, nu sunt de acord cu verbul “dictează”. Nu este așa. Din 2007 încoace, interesele Uniunii Europene sunt și interesele României. Valorile Uniunii Europene sunt și valorile României. Noi am vrut să intrăm în Uniunea Europeană și am declarat de bună voie că vom respecta regulile Uniunii. Dar în România acestea sunt uneori încălcate. Uniunea Europeană îți cere să aplici legea în mod egal pentru toți, și pentru politicieni, și pentru nepoliticieni. Acesta este un element cheie al statului de drept. Dacă ești Victor Ponta, sau Crin Antonescu, sau Dan Voiculescu și vrei legi care să te apere pe tine și pe prietenii tăi politici, atunci da, poți spune că Uniunea Europeană critică puterea de astăzi de la București atunci când încalcă legile sau atacă justiția, atunci când sunt anchetați sau condamnați politicieni din PSD, PC, PNL sau clientela lor politică. Iar despre demnitatea României, vreau să vă spun că o țară demnă este o țară care își respectă și sprijină cetățenii, oriunde s-ar afla, respectă legile și promisiunile făcute. Eu spun că este foarte important ca românii să meargă să voteze la alegerile europarlamentare, pentru că europarlamentarii fac legi pentru români, așa cum fac și parlamentarii din țară. Doar că la Bruxelles se fac legi mai bune. Avantajele de a fi în UE sunt enorme, de la cele de securitate, economice (fonduri europene) până la reglementări specifice privind nediscriminarea pe piața muncii și libera circulație a forței de muncă sau competiția în economie. Vă dau câteva exemple de legi care folosesc în mod direct cetățeanului român. Printr-o directivă europeană se elimină tarifele la roaming de la 1 ianuarie 2015, astfel că toată lumea va vorbi pe tarif naţional în Uniune. Toți avem prieteni, rude, familii care lucrează în străinătate. Deci vom rămâne cu niște bani în buzunar. Apoi, Directiva privind cardul european de sănătate. Dacă nu putem primi un tratament corespunzător în România pentru o anumită boală, ne ducem în alt stat membru UE și statul român e obligat să plătească cheltuielile de tratament. Directiva confiscării averilor provenite din infracțiuni, la care am fost raportor al Parlamentului European, este un alt exemplu. Se va transpune, evident, și în România ca în toate statele membre. Asta înseamnă că aducem bani în bugetul public. Cu acești bani poate facem autostrăzi, spitale moderne, investim în educație și sănătate.

,,…Cei mai mulți votăm alături de grup, dar au existat situații în care și eu, și alți colegi, am votat diferit decât grupul PPE, pentru că aveam o altă opinie”

A.S.: România, din câte cunosc, are 33 de reprezentanţi în Parlamentul European. Spuneţi-mi cei 33 lucrează în grup sau mai degrabă fiecare lucrează după linia trasată de partidul politic pe care îl reprezintă sau a alianţelor europene din care fac parte?

M.M: Intrarea în spațiul Schengen a fost un obiectiv comun pentru europarlamentarii români, indiferent de grupurile politice. Când ești raportor, lucrezi pe un proiect al Comisiei Europeane sau al Consiliului cu sprijinul grupului politic din care faci parte. Poți să rescrii proiectul în totalitate, este obligatoriu să obții o majoritate de vot și, prin urmare, negociezi fiecare paragraf cu toate grupurile politice sau delegațiile naționale și uneori direct cu europarlamentari din diverse grupuri, care nu sunt de acord sau nu împărtășesc în totalitate poziția decisă de grup într-o anumită chestiune. Este firesc și democratic să se întâmple așa, pentru că suntem 28 de state membre în Uniune, 7 grupuri politice în Parlamentul European și, astăzi, 766 de europarlamentari. Prin urmare, nu putem obține o majoritate decât negociind. Când negociez, eu îmi stabilesc limite sub care nu cobor pentru a realiza un obiectiv pe care îl urmăresc prin acea lege. În ceea ce privește votul pe linia grupului politic precizez că, de regulă, cei mai mulți votăm alături de grup, dar au existat situații în care și eu, și alți colegi, am votat diferit decât grupul PPE, pentru că aveam o altă opinie. Acest lucru este firesc într-o democrație. Din păcate, sunt colegi din România care nu sunt preocupați să facă legi pentru români și ceilalți europeni, ci doar mută bătălia politică sterilă de acasă în Parlamentul European. Uitați-vă la activitatea altor europarlamentari și o să vedeți că mulți au 1 sau 2 rapoarte, iar alții chiar zero, într-un mandat de 5 ani.

,,…Integritatea teritorială a Republicii Moldova este în pericol”

A.S.: Din interiorul Parlamentului European cum se priveşte conflictul din Ucraina şi mai ales posibilele efecte ale acestui conflict asupra ţărilor UE din zonă (mai ales România)?

M.M.: Cu foarte mare îngrijorare. Ne interesează ce se întâmplă în Est, pentru că Federaţia Rusă încalcă granițe și tratate, și-a alipit Crimeea, iar integritatea teritorială a Republicii Moldova este în pericol. De la Odesa la Tiraspol sunt numai 108 km! Reamintesc că, în 2011, Putin a declarat că cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20 a fost dispariția Uniunii Sovietice și că Rusia este URSS. Probabil că Putin a pornit la refacerea URSS, marea dictatură sovietică de la Est construită de Stalin prin genocid, teroare, lagăre și moarte. Și vă mai amintesc că fostul președinte american Ronald Reagan a numit, în 1983, Uniunea Sovietică “Imperiul Răului” și a avut dreptate. Mă interesează menţinerea situaţiei de democraţie şi de pace în România, Republica Moldova și fostele state comuniste, integrarea Republicii Moldova şi pentru asta trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce face Federaţia Rusă şi la ce se întâmplă în Estul Europei. Pacea şi democraţia nu sunt câştigate o dată pentru totdeauna, trebuie să ne luptăm pentru ele în fiecare zi. Am pornit pe direcţia Vest, trebuie să ne menținem pe direcţia Vest. Să nu ne vindem libertatea pe gazul rusesc, așa cum a sugerat Martin Schulz, candidatul socialiștilor la președinția Comisiei Europene.

,,România era și este pregătită tehnic pentru spațiul Schengen, dar lipsește voința politică pentru lupta împotriva corupției”

A.S.: Când putem nădăjdui că România va intra în spaţiul Schengen?

M.M.: Când vom avea o majoritate politică, un Guvern și un prim-ministru care să își dorească mai presus de orice binele românilor. Din păcate, ne aflăm în situația în care aderarea României la spațiul Schengen a fost amânată pe termen necunoscut. România era și este pregătită tehnic pentru spațiul Schengen, dar lipsește voința politică pentru lupta împotriva corupției, măsurată periodic în rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene. În ianuarie 2012, România mai avea nevoie de o singură evaluare pozitivă a Comisiei Europene, dar încălcările grosolane ale Constituției, legilor românești și statului de drept din 2012, comise de USL, au adus României în iulie 2012 o evaluare extrem de negativă. De aceea, Ponta, Antonescu, Voiculescu și partidele lor sunt direct vinovate de faptul că în 2012 nu am intrat în Schengen, așa cum era planificat. Iar din 2012 încoace, de când USL este la putere, și acum PSD cu aliații politici au distrus tot ce s-a construit în România pentru aderarea la Schengen, au anulat progresele anterioare. Din cauza incompetenței și iresponsabilității lui Ponta și a USL, toți românii plătesc acum, sunt ținuți în afara spațiului Schengen.

A.S.: Ştiţi că cei de la Mişcarea Populară vă aşteaptă? Cel puţin aşa a declarat într-un interviu avocatul Elena Nicuţ. Există posibilitatea ca în viitor să schimbaţi barca sau excludeţi cu desăvârşire un astfel de pas?

M.M.: Sunt în PDL, sunt în campanie electorală, am obiective stabilite și mă concentrez pe ele. Urmează un obiectiv major: unirea forțelor de dreapta. Iar în ceea ce o privește pe doamna avocat Nicuț, a anunțat că a plecat din partidul Mișcarea Populară.

,,…Vreau să leg anticorupția… Mă interesează în mod deosebit reducerea șomajului mai ales în rândul tinerilor”

A.S.: Ce proiecte are Monica Macovei pentru următorii 5 ani în Parlamentul European?

M.M.: În primul rând, vreau să continui ceea ce am început. Vreau să merg mai departe cu Directiva Confiscării și să ajungem la confiscarea bunurilor în proceduri civile, așa cum practică cu succes Marea Britanie și Irlanda, unde statul poate decide să deschidă doar un proces civil de confiscare a banilor și bunurilor obținute din infracțiuni, fără a urmări o condamnare penală. În cele din urmă, cel mai important este să confiscăm banii murdari, pentru că altfel aceștia creează noi rețele de criminalitate. Obiectivul anticorupției, al transparenței inclusiv în activitatea Parlamentului și a celorlalte instituții europene este în continuare important pentru mine. Și vreau să leg anticorupția, fiind și inițiator al Rezoluției anticorupție din acest mandat, de locurile de muncă. Între corupție și locurile de muncă există o legătură strânsă. Trebuie să înțelegem că banii pe care îi economisim dacă reducem costurile corupției – evaluate numai pentru un an de zile în opt state membre la circa 2 miliarde de euro – rămân în bugetele publice. Banii aceștia pot fi folosiți pentru investiții, în infrastructură, de care este o mare nevoie în România, creându-se asftel noi locuri de muncă. Nu statul creează locuri de muncă, ci sectorul privat. Mă interesează în mod deosebit reducerea șomajului mai ales în rândul tinerilor, unde este cel mai ridicat, și pentru asta trebuie o planificare a educației în funcție de cerințele pieței, ca să stopăm apariția șomerilor cu diplomă, facilități acordate firmelor private care investesc în educație și cercetare, mobilitatea tinerilor. Evident, absorbția de către România a fondurilor europene este și ea o prioritate, iar aici munca este dublă, și la Bruxelles, și în România, pentru că birocrația și corupția din România au fost obstacole în calea unei absorbții mai bune a fondurilor europene.

,,Mă interesează simplificarea procedurilor de obținere a documentelor de ședere și privind accesul la ocuparea locurilor de muncă şi dreptul la vot în afara graniţelor ţării”

A.S.: Pentru românii din străinătate şi ca să fim şi mai specifici, pentru românii din Spania există vreun proiect pe masa dumneavoastră?

M.M.: Am mai multe proiecte, vă dau doar două exemple. Mă interesează simplificarea procedurilor birocratice care stau în calea mobilității persoanelor, adică simplificarea procedurilor de obținere a documentelor de ședere și privind accesul la ocuparea locurilor de muncă. Și doi, vreau să propun un proiect prin care statele membre să le asigure cetățenilor proprii, care trăiesc în afara granițelor țării, dreptul la vot: introducerea obligatorie a votului electronic sau prin corespondență. Iar până atunci, trebuie să existe secții de votare în mijlocul comunităților de români pentru a nu-i pune pe drumuri și a nu-i supune la cheltuieli. Fiecare europarlamentar român prin ceea ce face, prin munca lui, trebuie să respecte valorile și regulile democrației și să aducă onoare României.

,,O să analizez posibilitatea deschiderii unui cabinet în Spania”

A.S.: S-ar putea ca românii din Peninsula Iberică să aibă anumite propuneri interesante pentru dumneavoastră. Cum pot ei transmite propuneri unui parlamentar european? Aveţi un birou parlamentar în Spania?

M.M.: Sunt sigură că românii din Peninsula Iberică au propuneri interesante care vin din experiența lor directă de a trăi și a munci acolo. În acest moment, nu am un birou în Spania. Voi avea, ca și în mandatul acesta, birouri în Bruxelles și în Strasbourg, iar coordonatele acestora vor fi afișate pe site-ul Parlamentului European. În România, am avut în acest mandat cabinete parlamentare în București și în Timișoara. O să analizez posibilitatea deschiderii unui cabinet în Spania. Acum, mesajele și propunerile îmi pot fi trimise pe mail, la adresa monica.macovei@europarl.europa.eu. Le voi citi cu interes.

A.S.: Un prieten?

M.M.: Fiul meu.

A.S.: Un sfetnic?

M.M.: Mama mea

A.S.: Un model?

M.M.: Margaret Thatcher.

A.S.: Un loc?

M.M.: Munții Rodnei.

A.S.: O surpriză?

M.M.: Înconjurată de delfini în largul mării.

A.S.: Un vis?

M.M.: Am o dorință: omul politic să fie și un om moral.

A.S.: O promisiune?

M.M.: Nu mă las.

A consemnat, 

ALIN SĂCĂCEAN

MONICA MACOVEI: GUVERNUL PONTA CONTINUĂ SĂ ÎNCALCE LEGILE ŢĂRII, NORMELE EUROPENE ŞI SĂ ÎŞI FACĂ LEGI PENTRU INTERESELE LOR DE GAŞCĂ
5 (100%) 1 vote
untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here