Gorjul între datini şi tradiţii
de Mioara –EliseiGHIGOARTĂ
Folclorul gorjean se caracterizează prin credinţă,mituri,legende
Din cele mai vechi timpuri , obiceiurile purtate din bătrâni până la tinerii din ziua de azi,dau o cultură populară cu trăsături ce diferă de la zonă la zonă , conturând într-un mod original simplitatea , frumuseţea şi magia judeţului.
Gorjul are specificitatea sa, ţăranul din această zonă ştiind să se bucure de cel mai mic dar oferit de Dumnezeu,ştiind să-i mulţumească in felul lui.
Plecând de la importanţa fiecarui obicei,legat de botez, nuntă, moarte, la tradiţiile de peste an, gorjenii păstrează şi duc mai departe fiecare amănunt în parte.
Pentru a contura cu o deosebită importanţă folclorul muzical , se remarcă faptul că acesta este promovat de vestiţii lăutari ce îşi expun trăirile sufletului prin cântecul lung, doinit, balade şi cântece ceremoniale de nuntă sau înmormântare.Horele şi sârbele în acest judeţ erau frecvente de odinioară la bâlciurile de Vinerea Mare ,Sfânta Marie Mare,de Înălţare. La hora gorjeană, joc executat in pasi lenti sau repezi de sârbă, fetele şi băieţii ce jucau pe muzica lăutarilor se imbrăcau în costume populare,specifice zonei.
Folclorul gorjean se caracterizează prin credinţă, mituri, legende, frumuseţe, diversitate, reunind reprezentări muzicale cât şi literare.
,, Ia mai mânaţi măi……HĂI,HĂI!’’
Pe uliţele satului meu (poate fi si imaginar), încă din Ajunul Crăciunului copii încep ‘’a ura’’ pe la casele localnicilor,fiecare copil purtând o traistă şi un săcui pe umăr. La fiecare poartă, întâmpinaţi de gospodari, aceştia mulţumesc intr-un mod surprinzător , bucurându-se de venirea acestei sărbători, strigând ,, Hai cu piţărăii !’’
Alt obicei întâlnit în Gorj, având o conotaţie religioasă ce se referă la Naşterea Domnului este Steaua, obicei practicat din seara Ajunului până în seara Crăciunului. Aceasta , alcătuită din anumite spetze de brad împodobite cu hârtie colorată , având în mijloc imaginea Naşterii Domnului, este purtată de colindători.
În zonele Novaci, Polovragi, Baia de Fier, dar şi în yona Glogovei, cei mari merg cu Vicleiul, acesta fiind un teatru de păpuşi , cu o scenă şi o vitrină (prin care se poate viziona jocul).
Între Crăciun şi Anul Nou , mersul cu Capra reprezintă un ritual important ,colindătorii urând din casă în casă împliniri în anul ce stă să vină.
,,Ia mai mânaţi măi… HĂI,HĂI!’’–Vorbind despre aratul pământului cu cei 12 boi, despre măcinatul şi seceratul grâului, această expresie este auzită în ajunul Anlui Nou precum şi în prima zi a acestuia. Pluguşorul , datina ce descrie aceasta ocupaţie a neamului nostru, agricultura, urează sănătate şi belşug în toate.
În noaptea de Revelion, fiind cea mai importantă noapte deoarece atunci se uita necazurile şi se spera numai la lucruri bune,tinerii practică ,,SÂNVĂSĂITUL”, prin intermediul căruia aceştia îşi află destinul.Astfel,aceştia aşează boabele de grâu pe o plită încinsă, rostiind numele fetei si băiatului iubit.Dacă boabele ce purtau numele fetei sar spre cele ce poartă numele băiatului,se crede ca fata iubeşte băiatul, dacă cele de la fată se indreaptă spre cele de la băiat şi invers,semn că cei doi se iubesc iar dacă sar in sens opus ,se spune ca nu vor fi impreună.
Gorjul nu şi-a pierdut autenticitatea vremurilor trecute, continuând să aducă în sânul fericirii şi liniştii sufleteşti tradiţii şi datini, fiind comunitatea care-şi trăieşte timpul şi-l transformă în istorie
