Perspectiva politică prin intermediul Voyage-ului ~Tarile Romane din prima jumatate a secolului al XIX-lea~

0
621

Perspectiva politică prin intermediul Voyage-ului

~Ţările Romȃne din prima jumătate a secolului al XIX-lea~

Căruţa,-“cutioara plină cu fȃn”-, cum o caracteriza Alecsandri- deṣi departe de a fi comodă, reprezenta totuṣi un mijloc de transport “de mare viteză” (Peste cȃteva decenii, prinţul Napoleon, cu totul surprins de viteza trăsurii care-l purtase de la Giurgiu la Bucureṣti, avea să mărturisească principelui domnitor că el considera inutilă, ȋn această situaţie, introducerea transportului feroviar ȋn Romȃnia).

“La Bucureṣti ṣi la Iaṣi, nu se merge pe jos, se merge numai cu trăsura, picioarele fiind un lux: trăsurile, dimpotrivă, fac parte din ceea ce este necesar. Fără glumă: trăsura este singurul mijloc de a ieṣi din ȋngrozitoarele grămezi de noroi, iarna, ṣi din praful adunat vara; pe deasupra, trăsura e semn că eṣti om de treabă.”

Prin urmare, mijloacele de călătorie au fost diferite, cel mai adesea erau urmărite căile terestre, ȋn lipsa “drumului de fier”, răspȃndit ȋn vestul ṣi centrul Europei, folosindu-se cu precădere “căruţa de poṣtă” sau poṣtalionul, iar pentru cei ȋnstăriţi, trăsuri sau caleṣti, ȋnchiriate sau personale. De asemenea, “staţiile de poṣtă erau foarte mici ṣi construite din lemn, aṣezate ȋn pădure, unde un număr oarecare de cai erau ȋntreţinuţi fără nici o cheltuială, deoarece găseau hrana ȋntr-o păṣune sălbatică de care este plină toată ţara”. De remarcat obiceiul ciudat al romȃnilor de a-ṣi ȋngriji caii la drum: “Ori de cȃte ori se opresc, se apucă să frece ochii acestor animale ṣi să le tragă urechile.”

O eventuală obiecţie privind caracterul subiectiv al relatărilor călătorilor privind situaţia Ţărilor Romȃne din secolul al XIX-lea, potrivit căreia acestea nu prezintă realitatea, ci o imagine care este influenţată de fondul lor de cultură, de prejudecăţiilor ṣi intenţiilor lor, trebuie să ţină cont de corolarul comun al omului dinafară care se opreṣte asupra altor aspecte ale realităţii decȃt cronicarul romȃn, ṣi anume: “o ţară aproape cu totul sălbatică, sub aspectul comodităţii călătoriei”. Astfel, călătorii ȋntȃmpinau numeroase impedimente cauzate de situaţia precară a mijloacelor de transport, inexistenţa ṣoselelor (construite ȋncepȃnd cu anul 1852) Ȋnsă, dintr-un anumit punct de vedere, aceste condiţii “sălbatice” au favorizat perceperea politicului ȋn profunzime. Călătoriile erau efectuate ṣi “din curiozitate”. S-a impus totodată, “călătoria filosofică”, apoi cea “pitorească”, pentru a se deschide pe urmă drum călătoriei romantice. Ȋn consecinţă, scrierile, mărturiile, relaţiile celor care au vizitat spaţiul carpato-danubiano-pontic ȋn cursul secolului al XIX-lea aduc informaţii exotice cu privire la romȃni, la felul lor de viaţă, la tot ceea ce ţine de cotidian.

Ȋn contrast cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, idealul ṣtiinţei privind teleportarea, redefineṣte condiţia omului. Dacă pentru Sartori, efectele consumului de televiziune ȋn exces ȋn societatea contemporană marchează trecerea de la Homo sapiens-logos la Homo videns, excesul dezvoltării ṣtiinţei ȋn ceea ce priveṣte mijloacele de deplasare afectează importanţa călătoriilor ȋn construirea ṣi consolidarea factorului politic. Anularea deplasărilor construieṣte tipul de om sălbatic, străin, rupt de realitate, Homo videns din punct de vedere al valorilor, tradiţiilor, idealurilor; un om devalorizat prin dispariţia politicului.

Articularea privind modul de legitimare a politicului depinde, ȋn genere, de raportul cu Celălalt, culminȃnd cu reprezentarea lumii. Dar cȃnd căruţa, caii, aṣezările, etc., vor fi ȋnlocuite ȋn etapa postcălătoriei de procese instantanee ale teleportării omului ȋn diferite puncte, omul ṣi-ar pierde identitatea, avȃnd ca efect negarea esenţei raportului omului cu celălalt, care fundamentează ȋnţelesul politicului,

Prof. Nicolae Negrea

untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.