Colindul din unghi
de Romulus Iulian Olariu
Şapte incarnări la rând,
aş tot sta să te colind;
împăratu-i, Doamne, Ler!,
până când te-ai îndura,
să luminezi umbra mea,
împăratu-i, Doamne, Ler!,
iar la urmă să mă sting,
precum firul de paing,
împăratu-i, Doamne, Ler!,
atârnat de-un fulg de nea,
pe obraz la Dumneata,
împăratu-i, Doamne, Ler!,
să vadă şi ochii grei,
o ceată de piţărăi,
împăratu-i, Doamne, Ler!,
la un capăt de pământ,
spre poarta de rai strigând,
colindul din unghi de gând,
împăratu-i, Doamne, Ler!
