POEZII DE CONSTANTIN PREDA

0
1122

 

 

 

CONSTANTIN PREDA

 

 

ai să regreţi, sfântule, ai să regreţi

o să regreţi, sfântule, o să regreţi

parfumul unor netrăite dimineţi

o să regreţi că mă tot chemi, că mă invoci

cu toată parohia ta de cutcurigi şi de prooroci

o să regreţi că mă doreşti

şi-mi scrii poeme prin caleşti

o să regreţi, te vei căina, va fi târziu

nebunul meu cu ham de bidiviu

o să te doară nepăsarea mea, o să te doară

ca secera ce intră-n firul de secară

o să regreţi, sfântule, ai să vezi

câtă mireasmă moare, dimineaţa, prin livezi

o să te doară nepăsarea mea de clopot şi-ntr-o noapte

voi mirosi a dunăre, a apuseni şi-a mere coapte

vei vrea, ca un tâlhar, din mine să tot bei

cu şleahta ta de-arhangheli, de paltini şi de tei

o să regreţi, tâlharule, o să regreţi

toată nemoartea din mine-ai să te-mbeţi

o să regreţi, te vei căina, va fi târziu

sfântul meu cu plâns trandafiriu

 

ce frumos mă alinţi, ce frumos mă răsfeţi / când doar tu şi dumnezeu mai credeţi în poeţi

ce frumos mă alinţi, ce frumos mă îmbeţi, ce frumos mă răsfeţi

când nimeni nu mai crede în poeţi

lupul meu, poet divin, cerb carpatin

aşa mă strigi tu – lacrimă de vin

doar tu îmi cunoşti semnul celest de pe trup

unde veşmintele sub primăveri se rup

doar tu te urci pe coapsa mea sa înnoptezi

iubitul meu, alungă moartea din livezi

doar tu-n procesiuni solemne şi amare

m-aprinzi, mă stingi cu gura ca pe-o lumânare

nu te grăbi, întârzie câte un veac în fiecare colţ al inimii mele

port bogăţii, aurării de şoapte şi de stele

nu te grăbi, întârzie un mileniu în fiecare lumină a trupului meu

port patrii de sfinţenie ştiute doar de dumnezeu

 

untitled-2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.